Modele de întreprinderi sociale în România

de Roxana Damaschin Tecu, 
manager pentru dezvoltarea întreprinderii, NESsT Romania

Ce este NESsT?

NESsT: NESsT este o organizaţie internaţională non-profit care  lucrează pentru rezolvarea problemelor sociale critice din ţările în curs de dezvoltare, prin crearea şi sprijinirea întreprinderilor sociale. Sloganul este: “Sustenabilitate. Nu caritate”. 

De la fondarea sa, în 1997 de către antreprenorii sociali Nicole Etchart şi Lee Davis, NESsT a oferit sprijin financiar şi consultanţă în domeniul afacerilor către mai bine de  2.600 de întreprinderi sociale din  48 de ţări. 

NESsT Venture Fund funcţionează în prezent în 10 ţări din Europa şi America Latină: Argentina, Brazilia, Chile, Croaţia, Republica Cehă, Ecuador, Ungaria, Peru, România şi Slovacia.

Acesta este programul principal al NESsT, care constă în organizarea de competiţii de întreprinderi sociale. Pe parcursul acstora, NESsT oferă asistenţă financiară şi tehnică organizaţiilor non – profit în evaluarea gradului de pregătire organizaţională pentru lansarea  sau dezvoltarea unei întreprinderi sociale şi în dezvoltarea unui plan de afaceri. Toate acestea se întâmplă pe baza unei metodologii ce îmbină elemente specifice lumii de afaceri cu cele specifice organizaţiilor non profit. 

La finele competiţiei, planurile de afaceri cu cel mai mare potenţial de succes sunt premiate prin acoperirea, de către NESsT, a bugetului de start – up al întreprinderii şi prin oferirea de suport financiar şi tehnic anual în implementarea activităţilor întreprinderii.

România a intrat în lista ţărilor în care NESsT lucrează din martie 2007, programul de aici devenind unul dintre cele mai mari din regiune în urma celor două competiţii a întreprinderilor sociale organizate, la care au aplicat 106 organizaţii. 

În prezent, NESsT lucrează la nivel naţional cu zece organizaţii care primesc sprijin financiar şi asistenţă tehnică în etapa de implementare a afacerii. Acestea sunt: ACSIS, Alături de Voi, Cartea Calatoare, Noi Orizonturi, Romanian Angel Appeal (câştigătorii primei competiţii, 2007 -2008) şi recent câştigătoarele competiţiei 2009 – 2010: Viitor Plus, Touched România, Hercules, Prietenia şi Tonal.

Ce înseamnă economia socială ? O poveste de succes?

NESsT: Economia socială este un concept larg, complex, asupra căruia încă se dezbate mult. Noi o definim ca fiind acea parte a economiei care derulează activităţi economice în beneficiul comunităţilor locale şi care urmăreşte obţinerea de profituri ce nu vor fi distribuite acţionarilor – proprietarilor, ci care vor fi folosite pentru rezolvarea unei nevoi specifice, sociale sau de mediu.

Iată câteva exemple: crearea de locuri de muncă pentru persoane defavorizate sau discriminate pe piaţa muncii, dezvoltare comunitară, coeziune socială, educare, promovare de misiuni sociale, protecţia mediului etc.

NESsT folosește termenul de „întreprindere socială” când se referă la activităţile de auto-finanţare planificate de o organizaţie a societăţii civile, pentru a-şi consolida viabilitatea financiară şi a creşte impactul misiunii. Orice venit net (profit) generat de întreprinderea socială este reinvestit în întreprindere socială sau utilizat pentru a susţine financiar programul social al organizaţiei.

Sunt mai multe poveşti de succes în România; una din ele ar fi întreprinderea socială condusă de ACSIS, o organizație non-profit din Bucureşti ce militează pentru drepturile copilului şi oferă sprijin familiilor aflate în dificultate. 

Organizaţie din portofoliul NESsT, întreprinderea socială a ACSIS oferă asistență mamelor aflate în situaţii de risc. Le ajută  să devină independente financiar prin formare profesională şi prin angajarea lor în atelierul de producţie a jucăriilor textile. NESsT oferă sprijin ce permite asociaţiei să îşi extindă întreprinderea socială şi să pătrundă pe o piaţă cu potenţial ridicat: companii mari cu programe de CSR care achiziţionează produse responsabile social, cum ar fi cele oferite de ACSIS. Mai multe informaţii găsiți la www.acsis.ro

La aceasta am mai putea adăuga Fundaţia Cartea Călătoare, ce produce şi vinde cărţi şi manuale şcolare audio în format DAISY, destinate persoanelor cu deficienţe de vedere (www.cartidaisy.ro).

Sau Fundaţia Noi Orizonturi din Lupeni cu o cabană de schi la Straja inclusă în circuitul turistic (www.cazareinstraja.ro).

Alt exemplu: Alături de Voi din Iaşi ce are un atelier unde angajează tineri infectaţi cu HIV (www.utildeco.ro).

Cat de dificil este să implementezi activităţi de economie socială în România?

NESsT: În România, un număr important, în creştere, de organizaţii ale societăţii civile administrează întreprinderi sociale.  Fondurile structurale ale UE au jucat un rol important în creşterea gradului de conștientizare cu privire la economia socială şi întreprinderea socială. 

Cu toate acestea, conceptul de întreprindere socială poate fi considerat în continuare într-o etapă incipientă în ceea ce priveşte impactul asupra sectorului, organizaţiile societăţii civile  şi sustenabilitatea lor de ansamblu.

Nu credem că în România este mai dificil de implementat asemenea activităţi decât în alte ţări din regiune. Mediul de afaceri – acelaşi pentru orice afacere – şi legislaţia din domeniu (aproape inexistentă, ceea ce nu este neapărat un lucru rău! – uneori, legislaţia poate fi prea restrictivă, îngreunând asemenea demersuri) cu mici facilităţi fiscale – cea mai importantă ar fi scutiri de impozit pe profit până la un anumit plafon – sunt elementele generale cu impact asupra economiei sociale.

Dincolo de acestea, totul ţine de abilitatea, profesionalismul şi seriozitatea celui ce implementează asemenea activităţi.

Practic, economia socială se află la intersecţia celor două lumi aparent antagonice: organizaţii non guvernamentale (socialul) şi companiile (economicul).

În acest context, problema mare pe care noi am simţit-o, lucrând cu ONGuri, este trecerea mentală de la o abordare ce are donatorul / finanţatorul în centru la o abordare orientată pe piaţă, atentă la concurenţă. Apoi vine lipsa de cunoştinţe şi abilităţi din lumea business – aceasta este o nişă de voluntariat în care NESsT încearcă să atragă cât mai mulţi oameni din lumea de afaceri dornici să îşi împărtăşească, pro – bono, experienţa cu întreprinderile sociale. Ne bucură mult apariţia unor iniţiative din lumea business care se orientează către întreprinderi sociale şi ONG-uri şi cu care NESsT colaborează.

Sunt un antreprenor român. Cum pot să gândesc afacerea mea pentru a fi un actor în economia socială?

NESsT: Pentru a fi un actor în economia socială trebuie să aveţi un plan de afaceri realist, dar ambiţios, cu potenţial ridicat de impact în abordarea unei probleme sociale critice. Scopurile sociale ale afacerii sunt de egală importanţă cu cele economice şi cu cele de impact asupra mediului – această abordare echilibrată a scopurilor afacerii este primul element care face, după părerea noastră, ca un antreprenor să devină actor al economiei sociale.

La NESsT, de exemplu, atunci când selectăm organizaţiile pentru a intra în portofoliul pe care îl sprijinim, analizăm o gamă largă de factori: ne uităm atât la impactul social al afacerii, cât şi la realismul proiecţiilor financiare pe următorii cinci ani şi la potenţialul de auto-sustenabilitate, analizăm potenţialul pieţei ţintă, dar studiem şi structura internă a organizaţiei, facem inclusiv analize de leadership şi pentru determinarea devotamentului echipei de management al organizaţiei. 

Pentru NESsT sunt importante şi alte elemente, cum ar fi: potenţialul de a crea modele de bune practici care să poată fi replicate, valorile organizaţiei (transparenţa şi valorile etice, de mediu şi privind responsabilitatea socială), structura legală a organizaţiilor, posibilitatea NESsT de a adăuga valoare şi dorinţa organizaţiei de a lucra cu investitori filantropici extrem de implicați, însă aici avem de-a face cu metodologia noastră specifică.

Ca pentru orice antreprenor, şi pentru cel social este vitală cunoaşterea mediului în care se va desfăşura afacerea sa, informarea cu privire la iniţiativele deja existente. Ca să vă dăm un imbold, vă împărtăşim aici ideile de afaceri cu care NESsT lucrează în prezent în Europa Centrală şi de Est şi în America Latină: http://www.nesst.org/venture_our_portfolio.asp. Sperăm să vă fie de folos!

Care sunt planurile NESsT/proiecte pentru viitor?

NESsT: Vom continua să lucrăm cu portofoliul nostru de 25 de întreprinderi sociale din Europa pentru a sprijini consolidarea şi dezvoltarea afacerilor lor. Acest lucru înseamnă mai mult sprijin privind gestionarea afacerilor, precum şi finanţare suplimentară, folosind eventual noi instrumente financiare, cum ar fi împrumuturile sau acţiunile. De asemenea, vom lansa noi competiţii ale întreprinderilor sociale în toate cele cinci ţări din Europa Centrala şi de Est în 2011, cu scopul de a oferi posibilitatea unui grup mare de organizaţii ale societăţii civile de a începe explorarea ideilor de întreprinderi sociale. Pentru România competiţia va fi lansată în toamna lui 2011.

După derularea unui program pilot de succes in 2009, am lansat anul acesta în Ungaria al doilea program de dezvoltare a întreprinderilor sociale destinat întreprinzătorilor mici și mijlocii din sectorul privat. În luna decembrie vom începe pregătirea şi vom oferi consultanţă pentru 15 mici companii promovând astfel întreprinderile sociale şi în afara sectorului non-profit. 

Dacă acest program va fi lansat şi în România, ne-ar bucura ca interesul antreprenorilor din lumea business să fie cel puţin la fel de mare ca şi al celor din lumea ONG-urilor. Vă vom ţine la curent!

Ne-am dori să folosim experienţa noastră din ultimii 13 ani şi pentru a promova domeniul întreprinderii sociale şi pentru a introduce conceptul, incluzând beneficiile şi potenţialul său viitor,  factorilor de decizie politică. Vom continua să efectuăm cercetări, să publicăm concluziile noastre, precum şi studii de caz prezentând exemple de  întreprinderi sociale de succes. Dorim să contribuim la formarea unei baze de resurse practice, de înaltă calitate, pe care întreprinderile sociale să le poată utiliza pentru dezvoltarea lor. Ne vom angaja în dezbateri cu factori de decizie politică şi lideri de opinie, în scopul de a creşte profilul întreprinderii sociale şi de a arăta că este o alternativă credibilă pentru rezolvarea problemelor sociale critice şi că merită să i se acorde mai multă atenţie.

Prin NESsT Consulting – care este propria întreprindere socială a NESsT – , vom dezvolta servicii de consultanță privind investiţiile filantropice („venture philantropy”) pentru donatori şi corporaţii; vom sprijini dezvoltarea de întreprinderi sociale la cererea clienţilor noştri, şi vom lucra, de asemenea, pe mai multe proiecte de dezvoltare a capacităţilor organizaționale care pun accent pe dezvoltarea întreprinderilor sociale ca strategii de auto-susţinere.

De ce credeţi că are nevoie România pentru aceste vremuri?

NESsT: În România este important ca organizaţiile societăţii civile să dezvolte întreprinderi sociale într-un mod profesionist şi ca unele dintre aceste activităţi să devină întreprinderi cu drepturi depline, furnizând impact financiar şi social semnificativ.

Organizaţiile ar trebui să pună accentul pe planificarea întreprinderii sociale – deseori apare tendinţa de a te „arunca” pe o idee doar fiindcă organizaţiei i se pare bună, fără a face analize de piaţă, financiare etc –  pentru a evita devierea resurselor sau misiunii organizaţiei spre modele de întreprinderi care nu aduc beneficii financiare sau sociale semnificative.

Asistarea organizaţiilor în dezvoltarea întreprinderilor sociale necesită apariţia unui sistem de sprijinire a acestora, atât din partea organizaţiilor  care militează pentru dezvoltarea  societăţii civile, cât şi din partea finanţatorilor. În mod ideal, naţionali vor sprijini întreprinderile sociale pe termen lung şi le vor încuraja în demersurile lor comerciale, şi noi organizaţii/programe vor începe să ofere pregătire, asistenţă tehnică şi financiară pentru întreprinderile sociale.

În cele din urmă, întreprinderea socială ar beneficia de sprijin mai mare, atât din partea guvernului şi cât şi a publicului larg. Cadrul juridic şi de reglementare ar trebui să promoveze conceptul de întreprindere socială, iar publicul ar trebui să fie educat cu privire la aspectele pozitive ale întreprinderii sociale, pentru a evita percepţiile greşite ce uşor se pot forma – cum adică, o organizaţie non profit care vinde un produs sau serviciu??

Întreprinderile sociale, prin urmare, sunt aici nu numai pentru rezolvarea problemelor critice sociale, dar fac acest lucru într-o manieră sustenabilă din punct de vedere financiar, pentru a crea beneficii de lungă durată pentru comunitate. Mai precis, în unele cazuri, întreprinderile sociale oferă locuri de muncă pentru beneficiarii lor, în altele, ele oferă servicii şi produse pentru comunităţile marginalizate sau cu venituri mici, sau, uneori,  impactul social se manifestă prin modul în care sunt utilizate profiturile generate. Prin întreprinderile sociale, organizaţiile non profit reuşesc să se poziţioneze drept furnizori de produse şi servicii, generând astfel venituri în completarea activităților de strângere de fonduri. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *