Oportunități, contrângeri, costuri estimate din evoluțiile contextului național și internațional generate de COVID-19 (Partea II)

Măsuri propuse de alte state și posibile soluții pentru România

Starea IMM-urilor din România este departe de nivelul european, la care acestea asigură și ocupă peste 2/3 din locurile de muncă ale sectorului privat și contribuie cu peste jumătate din valoarea adăugată la nivel național. Cu circa 30 IMM-uri la 1.000 de locuitori, România se situează pe ultimul loc în Europa, unde media este de circa 60‰.

Impactul COVID-9 a afectat puternic și acest sector, în luna ianuarie 2020 fiind înmatriculate 6.897 de societăți, în februarie – 11.314, iar în martie – 6.023 de societăți. Scăderea inițiativei în afaceri este evidentă comparând cu perioada similară din anul 2019, media lunară a înmatriculărilor fiind mai mică cu -35%, doar în martie scăderea înmatriculărilor fiind de -53,9%.

Nici studenții nu au valorificat oportunitățile oferite de HG nr. 166/2003, căci până la 31.03.2020 numărul total al firmelor înființate în întregul interval (2003-2020) a fost de 19.867, în 25 funcțiune fiind 9.281, radiate 10.586, iar în martie 2020 fiind înființate doar 3 unități. Situația firmelor active se va agrava conform opiniei Asociației Analiștilor Financiari, citată de Business 24, iar ca primă soluție trebuie să fie subvenționarea dobânzilor care vor avea tendință energic crescătoare. IMM-urile din România operează, în principal, în cadrul național, puține fiind angajate în activități transfrontaliere, dar care pot valorifica oportunități generate de apartenența la UE, utilizând cadrul organizatoric și legislativ existent precum:

Cea mai vastă și cuprinzătoare inițiativă privind IMM-urile

Small Business Act (SBA) (COM(2008)0394), care vizează integrarea instrumentelor diverse, bazate pe Carta europeană pentru IMM-uri și pe o politică în folosul creșterii și al ocupării forței de muncă,

 – Accesul la finanțarea europeană. De multe ori, piața financiară internă nu acoperă necesarul IMM-urilor, caz în care instituțiile europene facilitează această finanțare prin Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul European de Investiții (FEI)

 – IMM-urile și piața unică. Comunicarea Comisiei intitulată „Către un Act privind piața unică – Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate” (COM (2010) recunoaște nevoia de a îmbunătăți poziția IMM-urilor pe piața unică

 – Rețelele UE pentru IMM-uri ce includ, în primul rând servicii suport, precum „Rețeaua întreprinderilor europene”, „SOLVIT”, „Europa ta – Întreprinderi”, „IMM-urile și mediul”, “Birourile de asistență tehnică REACH”, “Sprijinul pentru inovare și cercetare”, ”Techweb pentru IMM-uri”, „Rețeaua europeană de inovare la locul de muncă” etc.

 – Programul pentru competitivitatea IMM-urilor (COSME), adoptat în 2013, care urmărește: îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare pentru investițiile din faza de creștere, un mecanism de garantare a împrumuturilor, precum și furnizarea unor servicii suport prin intermediul “Rețelei întreprinderilor europene” pentru promovarea antreprenoriatului, în special în rândul tinerilor, femeilor și întreprinderilor sociale.

Deoarece nu există, încă, date oficiale asupra stării IMM-urilor la nivelul lunii aprilie a.c., aprecierea stării se poate efectua doar în baza unor anchete și sondaje, din care cităm:

  1. O anchetă a INS din luna martie a acestui an, adresată unui număr de 1.796 de firme (rata de răspuns – RR, 86,4%) ce au și activitate de comerț exterior. Exporturi crescute au indicat circa 10% din respondenți, o reducere de până în 25 % – 32% din respondenți, iar peste 25 % – doar 20% ;
  2. O a doua cercetare, efectuată pe un eșantion de 8.831 firme (RR 71,3%), pune în evidență incertitudinea evoluției afacerilor. În martie 2020, 21,2% respondenți nu puteau estima modul în care vor evolua afacerile, în aprilie ponderea acestora a crescut la 34,3%, iar peste 50% dintre manageri în martie și 62,9% în aprilie nu putea face o estimare a evoluției;
  3. Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat în luna martie un sondaj în rândul IMM-urilor, fiind intervievați 8.374 de antreprenori. Dintre aceștia, 98,6% au menționat că sunt afectați de pandemie și doar 1,4% au răspuns “Nu”. Printre principalele efecte menționate: scăderea vânzărilor (65,6%), suspendarea activității (56,4%), dificultăți la încasare (54%), restrângerea activității (51,4%);
  4. Romanian Business Club a lansat un sondaj între IMM-uri din care a rezultat că 74% dintre respondenți iau în calcul reducerea numărului de angajați și doar 30% au pus la punct o strategie de business care să îi ajute în depășirea crizei.

Soluțiile aplicate în țările europene, cu ezitările și reușitele lor, apartenența la UE precum și decalajul de 20-30 de zile între pandemia din Italia și România, ne-au oferit atât un model de acțiune cât și un răgaz pentru o reacție rapidă și energică pe linie medicală dar și pentru susținerea revenirii economiei. Unele dintre soluțiile adoptate sunt prezentate în continuare.

Austria

– Companiile exportatoare pot aplica pentru o linie de credit în limita a 60 mil.euro pe durata a doi ani, cu facilități suplimentare pentru IMM-uri;

– Împrumuturi de până la 2,5 mil.euro per IMM, garantate pe max. 5 ani;

– Alte facilități: renunțarea la perceperea taxelor de gestionare și garanție, planuri de afaceri simplificate, proceduri rapide pentru acordarea cât mai rapidă a garanțiilor

Belgia

– Instituția de garantare a creditelor (SOWALFIN) sprijină companiile afectate de criza coronavirusului, cu o garanție de până la 500.000 euro;

 – A fost pus la dispoziția întreprinzătorilor serviciul „1890” (site-ul web și numărul de apel) pentru a răspunde la orice întrebare legată de garanții, credite etc.;

– Moratorii de 3-6 luni pentru creditele de investiții aflate la maturare și garanții suplimentare pentru finanțarea fondurilor de rulment, în limita de max. de 1,5 mil.euro; – Fondul garanției guvernamentale a fost ridicat la 3 mld. euro

Franța

– Guvernul a alocat o resursă de până la 300 de mld.euro pentru a garanta linii bancare de credit pentru nevoile IMM-urilor aflate în criză; –

 Sprijin guvernamental prin Banque de France pentru reeșalonarea împrumuturilor; – Menținerea ocupării forței de muncă în companii prin simplificarea accesului la credite, inclusiv prin implementarea masivă de servicii digitale și semnătură electronică;

– Caisse des Dépôts, ca locator pentru companii, a suspendat plata chiriilor pentru IMM-uri; –

 O grijă deosebită s-a acordat sectorului economiei sociale și de solidaritate (SSE), astfel “Grupul Caisse des depots” a introdus o amânare automată a scadențelor pentru următoarele șase luni la împrumuturile fără dobândă (schema Nacre), și o amânare a rambursării împrumuturilor pentru „Program d’investissements d’avenir”(PIA);

– A fost stimulată inovarea prin programele „Territoires d’innovation” și „Ville de demain”, pentru IMM-uri și start-up-uri, în cadrul unui pachet de 80 de mil.euro [

Bulgaria

– Statul acoperă 60% din salariile angajaților aflați în șomaj din cauza situației de urgență;

– A fost mărit capitalul băncii de dezvoltare BDB cu 500 mil. leva (aprox. 255 mil.euro), pentru a ajuta IMM-urile prin: emiterea de garanții băncilor comerciale pentru lansarea unor scheme flexibile pentru clienții cu dificultăți de plată; finanțarea companiilor aflate în dificultate pentru un plus de lichiditate cu o rată a dobânzii zero;

– Garanții de portofoliu cu obiectivul declarat de a asigura o acoperire de până la 80% din garanțiile solicitate de banci, în principal pentru împrumuturile către IMM-uri cu un istoric de credit bun pe parcursul anului 2019, acoperirea de noi împrumuturi pentru fondul de rulment, plata salariilor, a chiriilor, a cheltuielilor generale etc.

Germania

– Încă din martie 2020, s-a anunțat compensarea salariilor pentru lucrul cu program redus, amânarea plății impozitelor pe profit și întreruperea obligației depunerii cererilor de insolvență pentru companiile aflate în dificultate din cauza pandemiei; – Noul program special “KfW 2020-COVID“ a devenit disponibil și pentru IMM în condiții de împrumut mai relaxate, cu rate mici ale dobânzilor, până la nivelul de 3 mil. euro;

– Dublarea plafonului de garanție guvernamentală până la 2,5 mil.euro, dar și creșterea garanției pentru IMM-uri și profesiile liberale [50].

Grecia

S-a constituit un pachet financiar de 6,8 mld.euro (cca. 3,5% din PIB) ca sprijin, sub formă de transferuri către sectoarele afectate, o compensare salarială de 800 euro persoanelor aflate în șomaj parțial, suspendarea temporară a impozitelor și a plăților destinate securității sociale ;

– Membrii Asociației Băncilor Elene au suspendat, până la 30 septembrie 2020, rambursările împrumuturilor acordate companiilor afectate de pandemia COVID19; – O garanție de stat de 1 mld.euro a împrumuturilor pentru lichidități făcute de IMM-uri, în intervalul aprilie – decembrie 2020, pe timp de 3 sau 5 ani, în proporție de 80%, cu o valoare ce nu poate depăși 25% din veniturile anuale ale firmei

 Cehia

Guvernul a inițiat programul „Împrumut COVID” finanțat de la buget cu scopul de a sprijini IMM-urile afectate, acoperind până la 90% din cheltuielile eligibile, cu o rată a dobânzii 0%. Împrumutul este între 20.000 – 600.000 euro, cu o perioadă de maturare de 3 ani, cu rata dobânzii subvenționată la împrumuturi sub 40 mii euro. Totalul alocat 200 mil.euro [52].

România

Inspirate din cazuistica europeană, cu sprijin financiar semnificativ din partea UE, autoritățile românești au implementat o serie de măsuri pentru contracararea efectelor pandemiei asupra IMM-urilor, precum:

  • Sprijin pentru disponibilizații din IMM-uri și lucrătorii independenți cu activități legate de combaterea pandemiei; Renunțarea la rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale (cca. 8 mld. euro), care se adaugă la cele 29 mld. euro, fonduri disponibile,
  • Micromezanin – măsura prin care statul poate deveni acționar la IMM-urile care nu mai pot rambursa un credit în 5 ani,
  • Amplificarea programelor de investiții în sprijinul IMM-urilor,
  • Accelerarea implementării schemei de ajutor de minimis prevăzută în cadrul ”Programului național multianual de microindustrializare”,
  • Utilizarea facilităților puse la dispoziție de către C.E. prin “Cadrul temporar”: 1. granturi directe sau avantaje fiscale; 2. garanții subvenționate de stat; 3.împrumuturi publice și private cu rate subvenționate ale dobânzii; 4. flexibilitate creditele pentru export,
  • Valorificarea facilităților oferite de „Reţeaua Intreprinderilor Europene – (EEN)” din cadrul „Spaţiului Economic European” de către tinerii întreprinzători,
  • Acordarea de Credite prin programul „IMMINVEST ROMANIA” care permite IMM-urilor în criză asigurarea lichidităților pentru activitatea curentă sau investiții, prin accesarea unuia sau a mai multor credite.

Sursa: Academia Romana, secția de științe economice, juridice și sociologie institutul național de cercetări economice ,,costin c. kirițescu”

STUDIU: “IMPACTUL PANDEMIEI COVID-19 ASUPRA UNOR ACTIVITĂȚI ECONOMICE DIN DOMENIILE SERVICIILOR ȘI ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *