Cadrul normativ, atât național, cât şi european, se află într‐o dinamică intensă de schimbare sub impulsul noilor condiții ale crizei economice.
Reglementările normative privind economia socială în diferite state, se clasifică în:
1) state cu o legislație specifică formelor de economie socială,
2) state cu anumite prevederi statutare ce se referă la organizațiile economiei sociale prin includerea în diferite legi, (de exemplu, Republica Moldova)
3) state în care nu se identifică aspecte legislative specifice economiei sociale.
Tinerii din Republica Moldova migrează din cauza lipsei oportunităților de dezvoltare. Asta înseamnă că ţara își pierde o parte importantă a forţei de muncă activă. Și pe plan social consecințele sunt negative.
Investind, însă, în tinerii din Moldova, investim în generații întregi ce vor urma. Unul din obiectivele principale ale Guvernului este să contribuie la crearea locurilor de muncă pentru tineri, mai ales pentru cei care rămân acasă alături de familiile lor.
Ministerul Economiei a Republicii Moldova, în colaborare cu alte instituții publice, reprezentanți ai asociațiilor obștești și ai societății civile interesate de dezvoltarea economiei sociale, au elaborat un proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative aferente desfășurării activității de întreprinzător în sfera socială.
Proiectul documentului a fost elaborat de un grup mixt de lucru, creat la inițiativa Platformei civice „Inițiativa pentru antreprenoriat social în Republica Moldova”, și definește clar noțiunea de „antreprenoriat social”, „întreprindere socială”, „întreprindere de inserție”. De asemenea, documentul stabilește criteriile de obținere a statutului întreprinderilor respective, prevede instituirea unei Comisii Naționale pentru Antreprenoriat Social, precum și principiile de funcționare a acesteia.
Legile care urmează a fi completate cu sintagmele antreprenoriat social/întreprindere socială sunt:
‣ Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1994, nr.2, art.33),
‣ Legea nr. 837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile obștești (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.153-156BIS),
‣ Legea nr.581-XIV din 30 iulie 1999 cu privire la fundaţii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.118-119, art.556),
‣ Articolul 7, alineatul (1) din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi întreprinzătorilor individuali (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.184-187, art.711), cu modificările şi completările ulterioare, se completează cu litera c1) cu următorul cuprins: „c1) copia certificatului prin care se acordă statutul de întreprindere socială, eliberat de Comisia de certificare de pe lângă Ministerul Justiției – pentru întreprinderile sociale”,
‣ Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 155–158, art. 541),
‣ Legea nr.581-XIV din 30 iulie 1999 cu privire la fundaţii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.118-119, art.556),
‣ Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007),
‣ Legea nr. 60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.155–159, art.508), cu modificările și completările ulterioare,
‣ Articolul 9 litera l) din Legea nr.102-XV din 13 martie 2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.70–72, art.312), cu modificările ulterioare și completările ulterioare, se completează în final cu textul: „și întreprinderile sociale”,
Antreprenoriatul social este un instrument al economiei sociale și tentativa de a focaliza atenția doar asupra unei părți a economiei sociale nu va aduce rezultatele așteptate.
Conceptul de antreprenoriat social este legat de apariția întreprinderilor sociale. Pentru Defourny, „o natură participatorie, care implică persoanele afectate de activitate”, este unul dintre criteriile sociale implicite fiecărei definiții a întreprinderilor sociale: „Reprezentarea şi participarea clienților, orientarea către părțile interesate şi un stil democratic de conducere sunt caracteristici importante ale întreprinderilor sociale”.
Cu toate că preocuparea statului de a realiza mecanisme fiscale sau de a oferi sprijin instituţional entităţilor economiei sociale este foarte mică, este şi mai grav faptul că impactul social pozitiv datorat acestor organizaţii în ultimii 20 de ani nu este recunoscut la nivelul instituţiilor statului.
Încă în anul 2009 în Rezoluţia referitoare la economia socială, Parlamentul European considera că Uniunea Europeană și statele membre ar trebui să recunoască economia socială și părțile implicate în aceasta – cooperative, societăți mutuale, asociații și fundații – în legislațiile și politicile lor. Parlamentul European sugerează ca aceste măsuri să cuprindă accesul ușor la credite și la scutiri fiscale, dezvoltarea microcreditelor, crearea unor statute europene pentru asociații, fundații și societăți mutuale, precum și o finanțare UE adaptată și stimulente pentru a sprijini mai bine organizațiile din domeniul economiei sociale care operează în sectoarele de pe piață și din afara pieței și care sunt create în scopul utilității sociale.
Guvernul Republicii Moldova trebuie să promoveze economia socială în noile sale politici și să apere „abordarea diferită a antreprenoriatului” din cadrul economiei sociale, al cărei motor principal nu este rentabilitatea financiară, ci rentabilitatea socială, astfel încât caracteristicile specifice economiei sociale să fie luate în considerare în mod adecvat la elaborarea cadrelor juridice.
Repere analitice a actului legislativ cu impact asupra activităţii ONG-urilor de Tineret şi Centrelor de Tineret
Categoria actului legislativ propus este lege organică, ce corespunde art.72 din Constituţie şi art.6-11, 35 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.
Proiectul are drept scop asigurarea cadrului legal necesar pentru implementarea unui nou concept e „antreprenoriat social”. În proiect se propune amendarea mai multor legi în vederea asigurării reglementării conceptului şi definiţiei de antreprenoriat social, întreprindere socială şi lista activităţilor din acest domeniu, subiecţilor şi condiţiilor de atribuire a statutului de întreprindere socială, facilităţilor aplicate persoanelor ce practică activitatea de antreprenoriat social.
Cu toate că ideea de reglementare a antreprenoriatului social este binevenită, iar iniţiatorul s-a inspirat din modele occidentale, proiectul de act normativ are următoarele puncte slabe:
‣ nu este indicată maniera în care ONG-urile vor lansa și dezvolta activități de antreprenoriat social, cu sau fără modificarea statutului, ca o entitate comună sau două distincte: ONG și întreprindere socială,
Informațiile sunt contradictorii;
‣ detalierea obligațiilor întreprinderilor sociale;
‣ detalierea obligațiilor întreprinderii sociale de inserție;
‣ nu sunt indicate penalizări pentru încălcări;
‣ lipsa prevederilor cu privire la controlul activităţii de antreprenoriat social;
‣ nu sunt stabilite sancţiunile pentru nerespectarea condiţiilor de desfăşurare a antreprenpriatului social;
‣ Comisia Națională pentru Antreprenoriat Social nu are împuterniciri de control, iar alte organe nu sunt menționate în acest scop;
‣ lipsa detalierii procedurii de obținere/suspendare/retragere a licenței /atestatului de întreprindere socială si întreprinderii sociale de inserție.